Inel Art Nouveau Bird

Acum poti cumpara de la noi in 6 rate egale fara dobanda in 6 pasi simpli

1. Trebuie sa detineti un card de debit/credit la una din urmatoarele banci: Credit Europe Bank,Banca Transilvania,Garanti Bank,Alpha Bank sau BRD.
2. Selectati produsele pe care doriti sa le achizitionati (valoarea minima a cosului de cumparaturi este de 200lei)
3. Finalizati comanda,completati campurile necesare pentru livrare,alegeti metoda de livrare
4. Selectati plata prin card de debit/credit
5. Dupa selectarea metodei de plata si completarea datelor necesare pentru tranzactie,se va afisa optiunea de selectare a ratelor intre 2 si 6 rate fara dobanda
6. Selectati numarul ratelor dorite si finalizati tranzactia

Pentru inele comercializate de noi fie pe site-ul nostru sau in magazinele noastre,folosim marimile europene.

In cazul in care nu cunosti marimea si iti doresti sa cumperi acest articol,iti punem la dispozitie un ghid ce te poate indruma sa alegi marimea corespunzatoare.

1. Daca ai deja un inel potrivit pe degetul ce urmeaza sa porti acest inel,foloseste-l pentru a afla masura astfel: - cu ajutorul unei rigle masoara cu atentie diamentrul interior al inelului si verifica in tabelul de mai jos masura corespondenta
2. Daca nu ai un inel la dispozitie,ia o bucatica de hartie sau ata (neelastica) de aproximativ 8cm lungime,un pix si o rigla.Ruleaza bucatica de hartie/ata in jurul bazei degetului pe care urmeaza sa porti inelul si masoara circumferinta.Atentie:iti recomandam sa lasi un mic spatiu astfel incat sa permiti hartiei/atei sa treaca in forma rulata,peste suprafata cea mai groasa parte a degetului.Marcheaza cu pixul punctul de pe hartie/ata unde unul dintre capetele acesteia se suprapune si locul unde se inchide cercul format in jurul degetului.Masoara hartia/ata de la capat pana la punctul marcat cu pixul si noteaza dimensiunea acesteia in milimetri si verifica in tabelul de mai jos masura corespondenta.

IMPORTANT: 

• Inelul trebuie sa stea confortabil pe deget suficient de strans sa nu alunece,dar in acelasi timp suficient de larg incat sa treaca usor de articulatia degetului
• Circumferinta degetului poate sa difere in functie de perioada din zi si de conditiile meteo
• Pentru un rezultat mai bun,masoara circumferinta degetului in diferite momente ale zilei,de 3-5 ori.
• Dimineata la trezire sau in conditii de frig,circumferinta degetului este mai mica

Primele perle de cultura au aparut pe piata in Japonia la inceputul secolului XX.Perlele naturale de cultura au aceleasi proprietati ca si perlele naturale-extrem de rar de gasit-diferenta constand in faptul ca perla de cultura se formeaza prin introducerea intentionata in interiorul scoicii vii a unui "nucleu" peste care,de-a lungul anilor,se formeaza straturile de sidef.Calitatea perlelor poate fi determinata de mai multi factori,precum forma,luciul,suprafata,marimea,stratul de sidef,culoarea.

Fiind formate din organisme vii este practic imposibil ca perlele sa fie perfecte, sa aiba proprietati si forme ideale.

Un sirag din perle de cultura/perle naturale fara imperfectiuni ar trebui sa va dea neaparat de gandit.Perlele de cultura pot fi de apa dulce,apa sarata-Akoya si South Sea.Fiecare tip de perla este produs de specii diferite de scoici ce traiesc in anumite regiuni ale lumii,in conditii climatice specifice.Perlele rotunde sunt foarte rare.Cu cat perla este mai rotunda,cu atat valoarea acesteia creste.Perlele asimetrice sunt la fel de atragatoare,dar costul acestora este mai scazut decat al perlelor rotunde.Luciul perlelor este dat de calitatea sidefului.O perla de buna calitate trebuie sa reflecte astfel incat sa se distinga obiectul reflectat. Luciul poate fi determinat in conditii standard de lumina;in caz contrar pot aparea situatii diverse in care perlele apar mai mult sau mai putin stralucitoare.Suprafata perlelor determina,printre alti factori si valoarea acestora.

O perla cu o suprafata cat mai curata este cotata la un pret mult mai mare.Imperfectiunile pot fi vizibile sau mai putin vizibile,dar nu inexistente.Sideful este substanta naturala secretata de molusca pentru a se proteja de iritatiile provenite de la introducerea intentionata a nucleului (de cele mai multe ori se folosesc fragmente de scoica). Ca regula generala,cu cat stratul de sidef este mai gros,cu atat perla este de o calitate mai buna.

Perlele pot fi de culori diverse si in tonuri diferite,de la alb pana la negru,roz,crem,gri,argintiu,perle verzui,galbene,paun,aubergine,etc.Alegerea culorii depinde in totalitate de preferintele fiecaruia.Diametrul perlelor de cultura este masurat in milimetri;pot fi de 2-3mm,pana la 12-13mm.O diferenta de 1-2mm poate creste substantial valoarea;de asemenea datorita diferentei de marime pot aparea schimbari semnificative la perle (luciu,suprafata,etc.)

Industria perlelor de cultura este foarte costisitoare,pe langa faptul ca scoicile au nevoie in permanenta de o ingrijire speciala,rata mortalitatii este foarte mare.Doar 10% din scoicile dintr-o cultura produc perle ce pot fi comercializate.Perlele de cultura cele mai scumpe sunt cele de apa sarata;pretul unui sirag  variaza de la cateva zeci pana la mii de euro/dolari.Perlele de apa dulce se gasesc cel mai des in magazinele de profil datorita industriei mult mai dezvoltate si implicit pretului accesibil.

Prehnitul este un silicat răspândit ce conţine gruparea hidroxil-OH.
În 1788,colonelul H.Von Prehn a adus eşantioane de acest mineral de la Capul Bunei Speranţe,din Africa de Sud.Denumirea i-a fost dată mineralului tocmai după acest colonel.
Prima dată,când a fost văzut,lumea credea că prehnitul este un tip de cuarţ.Abia apoi a fost identificat ca mineral nou.În trecut,scopul acestui mineral era de a imita jadul şi era folosit în scop ornamental. Prehnitul este adesea confundat cu alte minerale,datorită culorii şi varietăţii prea mari de forme.Printre aceste minerale se numără smithsonitul şi hemimorfitul (confundate între ele din cauza aspectului) şi girolitul.Dar,cu toate acestea,exsită o metodă de a testare:prehnitul este cel mai dur.

Prehnitul se formează în lave bazaltice răcite,pegmatite,marmure şi gnaise.Se mai formează în filoane hidrotermale.În acestea,el poate fi asociat cu calcitul,pectolitul şi zeoliţii.
Zonele de răspândire sunt: Australia,Canada,China,Cehia,Franţa,Germania,Noua Zeelandă,Pakistan,Rusia,Scoţia,Africa de Sud,California,Colorado,Connecticut,Michigan şi Virginia.